Scrieri despre isihasm

„Părintele Serafim apărea acum din ce în ce mai rar pentru a mai da sfaturi tânărului său învățăcel. El simțea însă de la distanță toate progresele pe care le făcea tânărul său discipol, atât în arta meditației, cât și în aceea a rugăciunii. De câteva ori chiar îl surprinsese pe tânărul său discipol cu fața scăldată în lacrimi, meditând precum Avraam și rugându-se cu fervoare pentru oameni: „Doamne, îți implor cu umilință Grația Ta Divină, căci altfel, fără ajutorul Tău, ce se va petrece cu toți acești păcătoși?” Într-o bună zi, tânărul îl căută special pe părintele Serafim ca să-l întrebe: „Părinte, de ce nu mi-ai vorbit încă niciodată de Iisus? Care era rugăciunea Lui, forma Lui de meditație? În toate liturghiile și slujbele eu știu că nu se vorbește decât despre El. În Rugăciunea Inimii, așa cum o descrie Filocalia, Numele Lui este adeseori invocat. De ce nu-mi spui nimic despre El?”

Părintele Serafim păru a fi foarte tulburat, ca și cum tânărul i-ar fi cerut să-i dezvăluie cel mai intim secret al inimii sale. Cu cât mai mare este revelația dumnezeiască primită, cu atât mai mare este și smerenia cu care ea poate fi transmisă altuia. Părintele Serafim îi mărturisi apoi că el însuși încă nu se simțea atât de smerit pentru a-i putea comunica un asemenea secret: „Aceasta, să știi că numai Duhul Sfânt te poate învăța. «Nimeni nu știe cine este cu adevărat Fiul, decât Tatăl, și nimeni nu știe cine este cu adevărat Tatăl, decât Fiul și aceia cărora Fiul dorește să li se reveleze» (Luca, 10,22). Ajuns aici este necesar să știi că trebuie să devii tu însuți UNA (cu alte cuvinte să te identifici pe deplin) cu Fiul pentru a te ruga precum Fiul și pentru a întreține cu Cel pe care El îl  numea Tatăl Său și Tatăl Nostru aceleași relații de intimitate ca și El, iar această împlinire nu poate fi decât opera Duhului Sfânt, care îți va dezvălui atunci sensul tuturor cuvintelor lui Iisus. Evanghelia va începe abia atunci să trăiască pe deplin vie în tine și te va învăța să te rogi așa cum trebuie”.

Dar tânărul insistă să afle mai mult: „Bine – surâse bătrânul Serafim. Trebuie să știi că a medita precum Iisus înseamnă să recapitulezi mai întâi foarte bine toate formele de meditație în care te-am inițiat anterior. Trebuie de asemeni să știi că Iisus a fost, este și va fi în eternitate Omul Cosmic. El știa să mediteze perfect precum muntele, precum macul, precum oceanul, precum pasărea. El cunoștea, desigur, și meditația lui Avraam. Inima sa nu avea granițe și tocmai de aceea El își iubea până și dușmanii, până și călăii. Amintește-ți că, fiind pe cruce, Iisus spune: „Iartă-i Tată, căci nu știu ce fac.” Ospitalitatea și bunăvoința Sa erau egale față de toți. El îi primea cu dragoste și compasiune la El chiar și pe bolnavi, pe păcătoși, pe paralizați, pe prostituate, pe cei care aveau să-L vândă. Noaptea, El se retrăgea în singurătatea Naturii pentru a se ruga și atunci adeseori murmura plin de dragoste precum un copil: „Avva”, adică „Tată”... Ți se poate părea ridicol să-L numești „Tată” pe Cel Transcendent, Infinit, de Nenumit, Cel care este dincolo de toate. Și totuși, aceasta era rugăciunea principală a lui Iisus și El spunea totul prin acest singur cuvânt. Cerul și pământul fuzionau atunci pe deplin în El, datorită credinței Sale imense. Dumnezeu și omul nu mai făceau în acele momente decât una. Fără îndoială că trebuie să rostești cu o mare dăruire și aspirație cuvântul „Tată” în liniștea nopții, ca să înțelegi cu adevărat ce înseamnă aceasta... Astăzi, când în această lume relațiile dintre părinte și copil s-au schimbat atât de mult, încât în multe cazuri aproape că ele nu mai înseamnă nimic, puțini vor fi aceia care vor pricepe ce vreau să spun aici. Poate că acum, această imagine nu mai corespunde deloc realităților acestei lumi. Tocmai de aceea, am preferat să nu îți spun nimic, să nu folosesc nici o imagine și să aștept ca harul Duhului Sfânt să-ți dăruiască sentimentele și cunoașterea tainică pe care le avea Iisus Chrisos, astfel încât acest unic cuvânt „Avva” să nu iasă doar din vârful buzelor tale, ci în realitate să țâșnească din profunzimile ultime ale inimii. Abia atunci tu vei putea înțelege cu adevărat ce înseamnă rugăciunea tainică și meditația isihastă.”

CUPRINS

Introducere / 5

Capitolul I - Metoda tainică a ascultării interioare isihaste în conformitate cu învățătura părintelui Serafim / 7

Capitolul II - Arsenie sau începuturile isihasmului / 25

Capitolul III - Purificarea „logismoi”-urilor la Evagrie Ponticul / 43

Capitolul IV - Un isihast în occident: Sfântul Ioan Casian / 62

Capitolul V - Apofază și paternitate în creștinsimul timpuriu și în isihasm / 76

Capitolul VI - Calea pelerinului / 95

Capitolul VII - Invocarea numelui divin în trei mari tradiții spirituale ale omenirii / 114

Capitolul VIII - Invocarea numelui divin în creștinism / 133

Capitolul IX - Rugăciunea tuturor simțurilor / 172

Bibliografie / 185