Tratat de astrologie

Tratatul de Astrologie pe care-l dau publicitatii constituie, in primul rand, cinstirea unei vechi fagaduieli facute cititorului cartii mele "Cer si destin", aparuta in 1941. Timp de sase ani am avut aceasta lucrare in varful condeiului, insa am sovait mult inainte de a o scrie, si aceasta din doua motive.

Am incercat mai intai o ezitare din punctul de vedere al sensului pe care trebuia sa-l dau invataturii astrologice: inegalabila disciplina pentru a iscodi viitorul, sau altceva, nebanuit de profund?

In al doilea rand, aveam de ales intre o factura tehnica greoaie si savanta, aceea a politehnistilor francezi, si alta relativ simpla, care nu pierde nimic din maiestatea stiintific-matematica ce se proiecteaza asupra Astrologiei.

Invingand astazi aceste ezitari, ma socot despartit de toti autorii moderni - cu mica exceptie a lui Max Heindel, astrologul rosecrucian - si de linia lor de gandire astrologica. Sa ma explic.

Toti misticii care s-au consacrat acestei nobile discipline s-au lovit de stanca liber arbitrului sau a fatalismului. Vaslasi nepriceputi, au incercat s-o ocoleasca, arborand fie un liber arbitru tarmurit, fie o influenta astrala capricioasa, dar carmuita de vrerea omului. Altii au promovat ideea unui fatalism pustiitor. Aceste maniere foarte comode pentru simplificarea sistemului de gandire si pentru scopul mercantil al plasarii tratatelor de astrologie dau cea mai periculoasa si mai nenorocita perspectiva asupra unei lucrari de acest gen. O optica stramta, fara plan director in materie de Astrologie, poate oferi frecvent satisfactii cercetatorului propriei sale ursite in compartimentele practice ale vietii de fiece zi: sanatate, cariera, casatorie, copii, avutie etc. Cercetarea astrologica poate duce la un rezultat mangaietor sau dramatic. in primul caz, va hrani increderea si curajul; in al doilea caz, va harazi o grea descurajare. Astfel privita, ursita omeneasca va aparea ori ca un joc capricios al fortelor care ne inconjoara, ori ca o fatalitate neinduplecata.

Ceea ce va fi, insa, pur si simplu deznadajduitor, va fi lipsa completa de perspectiva a trairii omenesti de la leagan pana la mormant.

Ce va trebui atunci sa desprindem ca sa luminam existenta umana si ca sa dam un sens disciplinei astrologice? Un fapt elementar: acela ca fiinta omeneasca urmareste, in trairea ei pamanteana, un ciclu programatic, care se numeste Destin, iar prin acesta se exprima ideea cea mai minunata dintre toate, aceea a echilibrului care oranduieste tot Universul. Evolutia omului se face pe temeiul marii legi a armoniei universale, a legii iubirii care se implineste prin dainuiri succesive, pe ideea consecintelor din trecute vieti, care perfectioneaza sufletul - farama din Dumnezeire - ce trebuie sa se intoarca in substanta originara de unde a purces. Aceasta evolutie este riguros necesara, fiindca omul este supus principiului manifestarii duale si contradictorii. (Armand G. Constantinescu)

       Ora de vara in Romania... 454
       Transformarea arcului in timp... 455
       Tabelul ascensiunii drepte a Mijlocului Cerului (MC)... 456